METODOLOGIA SI CRITERIILE DE ACORDARE A GRADATIEI DE MERIT ÎN ÎNVATAMÂNTUL PREUNIVERSITAR

CAPITOLUL I

ACORDAREA GRADATIEI DE MERIT ÎN ÎNVATAMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Sectiunea I

Dispozitii generale

Art. 1. (1) Prin unitati de învatamânt, în sensul prezentei Metodologii se au în vedere unitatile de învatamânt cu personalitate juridica.

(2) În conformitate cu prevederile punctului 6 de la Anexa II/1.4 ”Sporuri si alte drepturi ale personalului didactic din învatamânt”, din Legea cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nr. 330/2009, personalul didactic din învatamânt beneficiaza de gradatia de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului scolar, respectiv al institutiei de nivel superior si reprezinta 25% din salariul de baza. Gradatia de merit se atribuie pe o perioada de 5 ani.

Art. 2.(1) Numarul de gradatii care se vor acorda se calculeaza astfel: din numarul stabilit prin aplicarea a 16% din totalul posturilor didactice se scade numarul de gradatii acordate în ultimii 3 ani, având în vedere ca gradatia de merit se acorda pe o perioada efectiva de 5 ani, fara a fi luate în calcul perioadele de suspendare a contractului individual de munca din motive neimputabile angajatului sau de exercitare a unei functii în conditiile art.101 alin.(1),(2),(4) si (5) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Pentru acordarea gradatiei de merit se are în vedere numarul de posturi didactice existente la nivelul inspectoratului scolar, precum si numarul de gradatii de merit acordate.

(3) În situatia în care personalului didactic, didactic auxiliar si cel de conducere, inclusiv celui din cluburile sportive scolare si din palatele copiilor si elevilor/Palatul National al Copiilor i se modifica locul de munca, la nivelul aceluiasi judet/al municipiului Bucuresti, acesta îsi pastreaza gradatia de merit.

(4) În situatia în care personalul didactic din înva?amânt beneficiar al gradatiei de merit este detasat în alt judet, acesta îsi pastreaza gradatia de merit, în conditiile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.

(5) În situatia în care cadrele didactice beneficiare ale gradatiei de merit sunt pretransferate/transferate în alt judet, acestea îsi pastreaza gradatia de merit, cu încadrarea în numarul maxim de gradatii de merit la nivelul judetului/municipiului Bucuresti, în care s-a pretransferat/transferat, pentru anul respectiv.

(6) La solicitarea unitatii de învatamânt în care cadrul didactic beneficiar al gradatiei de merit s-a pretransferat/transferat, inspectoratul scolar îi poate acorda gradatie de merit, cu încadrarea în numarul maxim de gradatii, în cazul în care acestuia nu i s-a putut acorda în anul scolar anterior.

Art. 3. Gradatia de merit se atribuie pe o perioada efectiva de 5 ani începând cu data de 1 septembrie 2010.

Art. 4. (1) Personalul didactic din înva?amânt care a beneficiat de gradatie de merit poate participa la un nou concurs.

(2) Personalul didactic pensionat nu mai beneficiaza de gradatie de merit, de la eliberarea din învatamânt, în vederea pensionarii.

Sectiunea a II-a

Înscrierea la concursul pentru acordarea gradatiei de merit

Art. 5. (1) La concursul pentru acordarea gradatiei de merit poate participa:

a) personalul didactic din înva?amânt cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata, precum si suplinitorii calificati, cu o vechime efectiva în învatamântul preuniversitar de peste 3 ani care au performante deosebite în inovarea didactica, în pregatirea prescolarilor sau a elevilor, în pregatirea elevilor distinsi la concursuri scolare, faza nationala si internationala, în perioada 01.09.2005-31.08.2009 si calificativul "Foarte bine" în fiecare an scolar încheiat din perioada evaluarii.

b) personalul didactic de predare din învatamântul preuniversitar care desfasoara activitate de formare continua a cadrelor didactice din învatamântul preuniversitar la Casa Corpului Didactic, cu performante deosebite în inovarea didactica, în pregatirea prescolarilor sau a elevilor, în pregatirea elevilor distinsi la concursuri scolare, faza nationala si internationala, în perioada 01.09.2005-31.08.2009 care are calificativul "Foarte bine" în fiecare an scolar încheiat din perioada evaluarii si o vechime în învatamântul preuniversitar de peste 3 ani.

(2) Conditiile prevazute mai sus trebuie sa le îndeplineasca si:

a) personalul didactic de predare de la centrele judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si asistenta educationala, centrele scolare pentru educatie incluziva, centrele logopedice interscolare si cabinetele logopedice, centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica si mediatorii scolari;

b) personalul didactic de predare si de conducere de la cluburile sportive scolare, cluburile si palatele copiilor cu statut de unitati de învatamânt subordonate inspectoratului scolar, precum si cel de la Palatul National al Copiilor;

c) personalul didactic auxiliar din unitatile conexe din învatamântul preuniversitar.

(3) În cazul întreruperii activitatii personalului didactic din înva?amânt în perioada 01.09.2005-31.08.2009 se evalueaza perioada de 4 ani, pâna la 31.08.2009, în care salariatul si-a desfasurat activitatea, fara a fi luate în calcul perioadele evaluate pentru obtinerea gradatiei de merit, în sesiunile anterioare.

Sectiunea a III-a

Criterii pentru acordarea gradatiei de merit

Art. 6. (1) Activitatea din ultimii 4 ani a candidatilor înscrisi pentru acordarea gradatiei de merit, inclusa în raportul de autoevaluare, sustinuta prin documente doveditoare, se evalueaza pe baza unei fise elaborate de inspectoratul scolar/Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii pentru palatele si cluburile copiilor, transmisa inspectoratelor scolare si Palatului National al Copiilor, tinându-se seama de urmatoarele criterii care trebuie îndeplinite de candidat, în perioada 01.09.2005-31.08.2009 sau perioada prevazuta la art. 5 alin. (3) din prezenta Metodologie:

1. Criteriul activitatilor complexe cu valoare instructiv-educativa, cum sunt:

a) rezultate deosebite obtinute în pregatirea prescolarilor si a elevilor în raport cu standardele curriculare de performanta, materializate în progresul elevilor la clasa, în rezultate ale elevilor la clasa, la testari si examene nationale de sfârsit de ciclu, teze cu subiect unic, rezultate obtinute cu clasa si individual pentru disciplinele de specialitate în învatamântul vocational (exemplu, ponderea elevilor cu performante în clasa urmatoare);

b) initierea si aplicarea unor proiecte de predare a disciplinei prin utilizarea programului AEL în cadrul scolii, daca exista conditiile tehnice necesare;

c) performante în pregatirea elevilor distinsi la concursuri de profil/olimpiade scolare, concursuri cultural-artistice si sportive recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, materializate în obtinerea premiilor (locurile I, II, III), mentiunilor si premiilor speciale la faza internationala si a premiilor (locurile I, II, III) mentiunilor si premiilor speciale la faza nationala, judeteana/municipiul Bucuresti si interjudeteana/regionala, precum si în obtinerea de premii speciale. Este indicat sa se precizeze numele cadrului didactic;

d) pregatirea loturilor olimpice pentru concursurile scolare, participarea, în calitate de membru al juriului sau al comitetului de organizare, la concursurile si olimpiadele judetene, interjudetene (incluse în programul de activitati si în calendarul inspectoratelor scolare/Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii), nationale si internationale;

e) pregatirea loturilor olimpice, activitatea în unitati scolare vocationale, participarea, în calitate de membru al juriului sau al comitetului de organizare, la concursurile si olimpiadele judetene, interjudetene, nationale ori internationale; organizarea de concursuri si festivaluri la nivel international, national sau interjudetean sau interscolar; organizarea si participarea la spectacole, expozitii, concerte, simpozioane la nivel international, national ori interjudetean sau interscolar;

f) rezultate notabile/masurabile obtinute în activitatile culturale si educative organizate în scoala si finalizarea unor proiecte de parteneriat educational, cu impact la nivel local/judetean/al municipiului Bucuresti/national/international;

g) activitatea si rezultatele obtinute în centrele de excelenta si centrele de pregatire zonala din cadrul unitatilor de învatamânt vocationale (muzica, seminarii, scoli normale, teatru, coregrafie, arte plastice, arhitectura, sport etc.) sau cu elevi cu dificultati de învatare;

h) activitate desfasurata în vederea realizarii echitatii în educatie (activitati de remediere scolara, gradinita de vara, activitati de desegregare, de educatie incluziva, nediscriminatorie, de educatie multiculturala/interculturala, educatie pentru diversitate/alteritate, programe de educatie a parintilor recunoscute la nivel judetean/national);

i) rezultate masurabile/cuantificabile obtinute în desfasurarea unor activitati practice, educative pentru formarea de abilitati de comunicare, antreprenoriale si tehnice;

j) rezultate masurabile/cuantificabile obtinute prin finalizarea unor proiecte de parteneriat educational, la nivel local/judetean/national/international, si în activitati de voluntariat, la nivelul comunitatii locale;

k) activitate de coordonator de programe educative scolare si extrascolare sau îndrumarea colectivelor redactionale ale revistelor scolare;

l) participarea la cursuri de formare;

m) coordonarea activitatilor din cadrul Strategiei nationale de actiune comunitara;

n) integrarea copiilor cu cerinte educative speciale în scolile de masa si desfasurarea activitatilor de educatie remediala.

2. Criteriul privind performante deosebite în inovarea didactica/manageriala, materializate în:

a) contributia la elaborarea de programe scolare, regulamente, metodologii, îndrumatoare/ghiduri metodice, manuale scolare, auxiliare didactice, reviste scolare, avizate de inspectoratul scolar sau de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, dupa caz; carti în domeniul educational, înregistrate cu ISBN, crearea de softuri educationale în specialitate, platforme de e-learning avizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii; elaborarea de programe scolare pentru discipline optionale noi, însotite de suportul de curs; elaborarea de programe vizând curriculumul pentru optional integrat în dezvoltare locala;

b) elaborarea de carti si lucrari stiintifice publicate în domeniul didacticii, specialitatii si managementului educational, înregistrate cu ISBN;

c) activitatea de evaluator de manuale, de mentorat, de formator, activitate în domeniul sindical la nivel local/judetean/national/international, participarea cu comunicari la simpozioane judetene, regionale (zonale), nationale si/sau internationale, participarea la formarea personalului didactic prin Casa Corpului Didactic, în calitate de formatori, contributia la cercetari stiintifice în specialitate sau în domeniul problematicii învatamântului si educatiei; se va stabili un punctaj defalcat pentru cursuri cu o durata de minimum 3 zile (24 ore), care sa vizeze asigurarea calitatii si personalizarea concreta de comunicare cu familia si comunitatea privind participarea si contributia la activitatile mentionate;

d) activitate ca metodist, membru în consiliul consultativ de specialitate de la nivelul inspectoratului scolar si în comisia nationala de specialitate, coordonator de cerc pedagogic,

e) activitatea desfasurata în cadrul unor comisii tehnice de elaborare a unor acte normative/administrative cu caracter normativ, în cadrul unor comisii consultative de dialog social si al altor structuri de dialog social si în comisiile nationale de specialitate.

3. Criteriul privind participarea la proiecte, în cadrul programelor de reforma educationala, coordonate de inspectoratul scolar, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, de alti parteneri - Institutul Francez, Institutul Cervantes, British Council, ZFA (Centrala pentru Activitate Scolara din Germania), MATRA, UNICEF, Institutul Goethe, Banca Mondiala, Centrul de limbi moderne de la Graz etc., proiectele PHARE, Socrates, Comenius, Arion, JIICA/JOCV, YOUTH, Kulturkontakt Austria, programul „A doua sansa” etc., recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Se vor avea în vedere si proiectele realizate în parteneriat între scoala si asociatiile reprezentative de parinti.

4. Criteriul privind cresterea prestigiului unitatii de învatamânt/conexe, facând vizibile rezultatele acesteia în presa, pe site-urile educationale, prin sporirea calitatii actului educational, manifestat prin locul ocupat de scoala în ierarhia stabilita de inspectoratele scolare, ca urmare a:

a) contributiilor individuale si/sau în echipa la dezvoltarea practicii managementului educational si institutional, în contextul reformei învatamântului;

b) atragerii de finantari extrabugetare pentru unitate, programe, proiecte, centre de documentare si informare, laboratoare etc., având ca efect cresterea calitatii institutiei si a procesului de predare-învatare-evaluare, a bazei didactico-materiale;

c) realizarii de proiecte extracurriculare, cu finantare extrabugetara;

d) realizarii de parteneriate cu institutiile din domeniul educatiei si al culturii (universitati, biblioteci, muzee, centre de cultura, case de cultura, asociatii, fundatii etc.) la nivel local, regional, national si international;

e) realizarilor în ceea ce priveste educatia adultilor si conversia profesionala (cursuri, programe, materiale auxiliare, platforme de învatare).

(2) Punctajul grilei de evaluare pentru fiecare categorie de personal didactic se va defalca pe discipline/domenii de activitate/tipuri de activitati. Pentru personalul de conducere din unitatile de învatamânt se va elabora o grila specifica de evaluare. Pentru activitatile obligatorii cuprinse în fisa postului personalului didactic de predare si de conducere nu se acorda punctaj.

(3) Realizarea cerintelor prevazute la alin. (1) punctul 4 lit. a), b), c) si d) este obligatorie pentru personalul de conducere din unitatile de învatamânt.

Art. 7. Pentru personalul didactic auxiliar, criteriile pentru acordarea gradatiei de merit sunt stabilite în fisa de evaluare a activitatii, elaborata de inspectoratul scolar pe baza fisei postului.

Art. 8. (1) Comisia paritara de la nivelul inspectoratului scolar, prin aplicarea criteriilor generale, detaliaza criteriile si stabileste punctajul, prin câte o grila specifica fiecarei categorii de cadre didactice:

<!--[if !supportLists]-->a) educatoare/institutori/profesori pentru învatamântul prescolar; <!--[endif]-->

<!--[if !supportLists]-->b) învatatori/institutori/profesori pentru învatamântul primar; <!--[endif]-->

<!--[if !supportLists]-->c) profesori; <!--[endif]-->

<!--[if !supportLists]-->d) maistri-instructori; <!--[endif]-->

<!--[if !supportLists]-->e) cadre didactice din învatamântul vocational, din cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor si elevilor, învatamântul special; <!--[endif]-->

<!--[if !supportLists]-->f) personal didactic auxiliar; <!--[endif]-->

<!--[if !supportLists]-->g) personal didactic de conducere din unitatile de învatamânt. <!--[endif]-->

Pentru fiecare criteriu se atribuie punctajul maxim prevazut în anexa nr. 3, parte integranta din prezenta Metodologie.

(2) Pentru personalul didactic si personalul de conducere din cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor si elevilor, punctajele cu ponderile aferente sunt detaliate în grilele din anexele nr. 4 si respectiv nr.5, care fac parte integranta din prezenta Metodologie.

Sectiunea a IV-a

Procedura de acordare a gradatiei de merit

Art. 9. (1) Inspectorul scolar general numeste, prin decizie, comisia de coordonare a concursului în vederea acordarii gradatiei de merit.

(2) Comisia de coordonare a concursului în vederea acordarii gradatiei de merit este formata din:

a) presedinte - un inspector scolar general adjunct;

b) secretar - un referent de la compartimentul salarizare, normare;

c) membri - inspectori scolari de specialitate/metodisti ai inspectoratului scolar.

(3) Pentru Palatul National al Copiilor, comisia de coordonare a concursului în vederea acordarii gradatiei de merit este formata din:

a) presedinte - un inspector de specialitate din Directia Acreditarea, Evaluarea si Performanta în Cariera Didactica din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii;

b) secretar - un inspector din Directia Acreditarea, Evaluarea si Performanta în Cariera Didactica din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii;

c) membri – inspectori scolari de specialitate/metodisti din cadrul ISMB/personal didactic sau didactic auxiliar din cadrul palatului care nu participa la concurs.

(4) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative din învatamânt la nivel judetean/al municipiului Bucuresti participa în calitate de observatori la toate lucrarile, au drept de acces la documentele comisiilor si dreptul sa solicite consemnarea în procesul-verbal a propriilor observatii.

Art. 10. În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (5) din Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, procedura de atribuire a gradatiei de merit prin concurs cuprinde urmatoarele etape:

1. Candidatul întocmeste si depune la conducerea unitatii de învatamânt/conexe raportul de autoevaluare a activitatii desfasurate, însotit de documente doveditoare, realizat în conformitate cu fisa de evaluare elaborata de inspectoratul scolar, pentru acordarea gradatiei de merit, la categoria de personal în care acesta se încadreaza.

2. Consiliul profesoral al unitatii de învatamânt/conexe, pe baza dezbaterilor asupra modului în care raportul reflecta realizarile candidatului potrivit fisei de evaluare si a documentelor doveditoare, formuleaza o apreciere sintetica asupra activitatii candidatului, consemnata în procesul-verbal de sedinta.

3. Directorul unitatii de învatamânt/conexe depune la secretariatul inspectoratului scolar raportul de autoevaluare însotit de documentele doveditoare, aprecierea sintetica a consiliului profesoral, precum si propria apreciere, care trebuie sa fie obiectiva, cu referire si la deontologia profesionala, la abilitatile de comunicare ale candidatului în cadrul unitatii de învatamânt în care îsi desfasoara activitatea. Aprecierea directorului unitatii de învatamânt/conexe, în situatia în care candideaza, se face de catre inspectorul de management si evaluare institutionala. În cazul Palatului National al Copiilor, aprecierea personalului de conducere se face de catre un inspector din Directia Acreditarea, Evaluarea si Performanta în Cariera Didactica din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Inspectorul de management si evaluare institutionala/din Directia Generala Educatie Timpurie, ?coli, Performanta si Programe are obligatia de a depune la dosarul candidatului aprecierea pâna la data de 12 aprilie 2010.

4. În urma consultarii consiliului consultativ al disciplinei, inspectorul scolar de specialitate întocmeste un raport motivat, referitor la activitatea candidatului în specialitate, acordând punctajul ca suma a punctelor pentru fiecare criteriu de evaluare din fisa.

5. Comisia de coordonare a concursului în vederea acordarii gradatiei de merit primeste raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral si a directorului unitatii, precum si raportul motivat al inspectorului scolar de specialitate, pe care le examineaza, stabileste punctajul final si întocmeste lista în ordinea descrescatoare a acestuia, pe posturi si discipline. Lista astfel întocmita va fi prezentata în consiliul de administratie al inspectoratului scolar.

6. În consiliul de administratie al inspectoratului scolar presedintele comisiei prezinta propunerile de acordare a gradatiilor de merit.

7. Consiliul de administratie aproba lista cu rezultatele candidatilor participanti la concurs, în ordinea descrescatoare a punctajului acordat si o afiseaza la inspectoratul scolar, conform graficului din anexa nr.1, parte integranta din prezenta Metodologie. În cazul Palatului National al Copiilor, comisia de coordonare a concursului din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii aproba lista cu rezultatele candidatilor participanti la concurs si o afiseaza la sediul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, conform graficului din anexa nr.1, parte integranta din prezenta Metodologie.

8. Cadrele didactice au drept de contestatie asupra punctajului acordat, la inspectoratul scolar, în conformitate cu graficul prevazut în anexa nr. 1 care face parte integranta din prezenta Metodologie. Contestatiile se rezolva în termen de 3 zile calendaristice de la data înregistrarii acestora de catre o comisie de solutionare a contestatiilor, numita prin decizie a inspectorului scolar general si formata din:

a) presedinte - inspectorul scolar general/director din Directia Generala Educatie Timpurie, ?coli, Performanta si Programe din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pentru Palatul National al Copiilor;

b) secretar - un referent de la compartimentul salarizare, normare (altul decât cel din comisia de coordonare a concursului / un reprezentant al Directiei Generale Buget-Finante, Patrimoniu si Investitii din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii pentru Palatul National al Copiilor;

c) membri – consilierul juridic al inspectoratului scolar, inspectori scolari/metodisti ai inspectoratului scolar si inspectorul scolar cu atributii privind managementul resurselor umane/inspectori de specialitate din cadrul Directiei Generale Educatie Timpurie, ?coli, Performanta si Programe si un consilier juridic al Directiei Generale Juridica si Control din Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pentru Palatul National al Copiilor, altii decât cei care au facut parte din comisia de coordonare a concursului.

Hotarârea comisiei de contestatii este definitiva si poate fi contestata numai prin procedura contenciosului administrativ, contestatia reprezentând plângerea prealabila reglementata de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

La lucrarile comisiei de contestatii participa si reprezentantii organizatiilor sindicale afiliate la federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramura învatamânt, în calitate de observatori, care au drept de acces la toate documentele si pot solicita consemnarea în procesul verbal a propriilor observatii.

9. a) Criteriile pentru stabilirea ponderii pe diferite specialitati/functii de conducere din unitatile de învatamânt precum si hotarârea asupra rezultatului concursului (punctaj minim) se aproba în comisia paritara de la nivelul inspectoratului scolar.

Cadrele didactice care în perioada 01.09.2005-31.08.2009 au îndeplinit si functii de conducere vor participa la concursul de acordare a gradatiei de merit fie ca personal de conducere, fie ca personal didactic, exprimându-si optiunea în scris odata cu depunerea dosarului. În aceasta situatie evaluarea se realizeaza conform grilei specifice optiunii exprimate în scris la depunerea dosarului.

Cadrele didactice încadrate pe doua sau mai multe specializari pe perioada evaluarii pot participa la concursul de acordare a gradatiei de merit la oricare dintre discipline, exprimându-si optiunea în scris odata cu depunerea dosarului. Cadrele didactice care au desfasurat activitate metodica si stiintifica pe doua sau mai multe specializari sunt evaluate pentru întreaga activitate.

b) Hotarârea asupra rezultatului concursului, precum si ponderea pe diferite specialitati/functii de conducere din unitatile de învatamânt apartin inspectorului scolar general, în baza listei întocmite în ordinea descrescatoare a punctajului pe posturi si discipline, care a fost aprobata de consiliul de administratie al inspectoratului scolar, cu conditia respectarii proportiei numarului de locuri pe discipline/domenii de activitate/functii de conducere din unitati de învatamânt. Ponderea pe categorii de personal (didactic de predare, functii de conducere si didactic auxiliar), precum si pe discipline de învatamânt/categorii de functii didactice auxiliare se calculeaza raportat la numarul total de gradatii conform art. 2 alin. (2) din prezenta Metodologie si se repartizeaza proportional cu numarul de posturi/catedre normate pe fiecare disciplina de învatamânt/categorie de functii didactice auxiliare, ocupate cu personal calificat.

10. Consiliul de administratie al inspectoratului scolar înainteaza lista candidatilor validati, la Directia Acreditarea, Evaluarea si Performanta în Cariera Didactica din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii pentru emiterea ordinului ministrului. Lista transmisa la Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, cu adresa de înaintare, contine:

a) numarul total si modul de calcul al numarului de gradatii acordate la nivelul judetului/municipiului Bucuresti/Palatului National al Copiilor;

b) observatiile liderilor de sindicat desemnati de federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramura învatamânt, care au participat la procedura de acordare a gradatiei de merit, cu statut de observatori;

c) tabelul nominal si punctajul pentru candidatii aprobati, conform anexei nr. 2 care face parte integranta din prezenta Metodologie.

Art. 11. Directia Acreditarea, Evaluarea si Performanta în Cariera Didactica din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii verifica încadrarea în numarul de locuri, respectarea procedurii de acordare a gradatiei de merit si elaboreaza ordinul ministrului pentru acordarea gradatiei de merit, personalului didactic de predare, didactic auxiliar si cel de conducere din unitatile de învatamânt.

CAPITOLUL al II-lea

DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII

Art. 12. Anexele nr. 1,2,3,4 si 5 fac parte integranta din prezenta Metodologie.

Art. 13. (1) Începând cu anul scolar 2013-2014 evaluarea activitatii desfasurata de personalul didactic de predare în vederea obtinerii gradatiei de merit se va realiza pe baza unui raport de activitate motivat/portofoliu personal, certificat de consiliul/consiliile de administratie al unitatii/unitatilor de învatamânt.

(2) Raportul de activitate va fi realizat în baza unui proiect propus de cadrul didactic, pe termen de 4 ani cu un colectiv de elevi, care va fi reactualizat la începutul fiecarui an scolar, dupa caz, în functie de situatia încadrarii cadrului didactic.

Responsabilitatea monitorizarii proiectelor propuse, în vederea obtinerii gradatiei de merit, revine conducerii/conducerilor unitatii/unitatilor de învatamânt si sefului de catedra sau responsabilului/responsabililor comisiei/comisiilor metodice

(3) Pâna la 31 august 2010 vor fi elaborate norme metodologice privind modul de realizare a raportului de activitate prevazut la alin.(1).

Art. 14. La data intrarii în vigoare a prezentei Metodologii se abroga Metodologia si criteriile de acordare a gradatiei de merit si salariului de merit, aprobata prin ordinul ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 5730/27.10.2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.770 din 17.11.2008.

ANEXA NR. 1

la metodologie

GRAFICUL

desfasurarii concursului pentru acordarea gradatiilor de merit - sesiunea 2010

- 1-15 martie 2010: detalierea punctajelor aferente criteriilor de catre comisia paritara la nivelul inspectoratului scolar

-15 martie-12 aprilie 2010: depunerea dosarelor care contin documentele justificative privind activitatea cadrului didactic respectiv, la registratura inspectoratului scolar;

- 15-20 aprilie 2010: analiza dosarelor de catre inspectorul de specialitate, cu consultarea consiliului consultativ si elaborarea raportului referitor la activitatea candidatului în specialitate

- 26 aprilie-7 mai 2010: verificarea dosarelor de catre comisia de coordonare a concursului în vederea acordarii gradatiei de merit;

- 26 aprilie-7 mai 2010: verificarea dosarelor de catre reprezentantii federatiilor sindicale reprezentative din învatamânt si refacerea punctajelor, în situatia în care observatiile sunt juste, împreuna cu inspectorul de specialitate;

-10-12 mai 2010: consiliul de administratie al inspectoratului scolar aproba lista cuprinzând punctajele acordate în urma evaluarii

- 13 mai 2010: afisarea listei la avizierul inspectoratului scolar;

- 13 – 17 mai 2010: depunerea contestatiilor asupra punctajului acordat;

- 18 – 20 mai 2010: rezolvarea contestatiilor de catre comisie;

- 24 mai 2010: validarea rezultatelor finale ale concursului de catre consiliul de administratie al inspectoratului scolar;

- 26-28 mai 2010: înaintarea la Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în vederea emiterii ordinului ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, a tabelului nominal cu personalul didactic de predare, didactic auxiliar si cel de conducere din unitatile de învatamânt, nominalizat pentru acordarea gradatiei de merit;

- 30 iulie 2010: elaborarea ordinului ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

NOTA:

Cadrele didactice de la Palatul National al Copiilor vor depune dosarele pentru concursul de acordare a gradatiei de merit, la registratura Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, respectând graficul de mai sus.


5 decembrie 2009

Oficial, economia subterana reprezinta 20% din PIB

Procentul afaceristilor care se feresc sa-si plateasca obligatiile a ajuns la 20% din PIB-ul Romaniei, potrivit datelor Institutului National de Sta­tistica.
Nivelul economiei ascunse este insa mai mare, deoarece in evaluarile statistice nu sunt cuprinse multe date, cum ar fi cele despre activitatile ilegale, gen contrabanda. La randul lor, finantistii se confrunta cu o crestere a numarului cazu­ri­lor firmelor care incearca sa nu-si pla­teas­ca obligatiile la buget.
Partea nevazuta a economiei Roma­niei a ajuns sa reprezinte nu mai putin de 20% din PIB, potrivit INS. Ponderea este mai mare, insa nu exista informatii suficiente sau instrumente de cuanti­fi­care a acestora pentru a avea o imagine com­pleta a fenomenului. In ultimii ani se observa o crestere a nivelului econo­miei ascunse, asa cum este denumita de catre INS. Cea mai inalta valoare s-a in­re­gistrat in anul 1998, atunci cand pro­cen­tul economiei ascunse din PIB a atins 23,5%. Ulterior s-a inregistrat o scadere de pana la 14,5% din PIB, in anul 2004, dupa care a inceput din nou sa creasca din 2006, iar acum se apropie de ni­ve­lul inregistrat in urma cu 11 ani. „Economia ascunsa repre­zin­ta activi­ta­tile pro­duse legal, dar care sunt ascunse inten­tio­nat de autoritatile publice pen­tru motive cum ar fi: plata im­pozitelor pe venit, a taxei pe valoarea adaugata sau alte im­po­zite, neplata contributiilor la asigurarile sociale; evitarea pro­ce­durilor administrative, cum ar fi completarea ches­tio­na­re­lor statistice sau a altor do­cu­mente administrative“, arata cei de la INS. Di­men­siu­nile economiei subterane sunt greu de estimat, deoarece in statis­tici nu sunt cuprinse activitatile ilegale, care aduc venituri importante ce scapa de sub controlul autoritatilor. Este vorba, printre altele, de productia si comertul de droguri, prostitutia, productia de por­no­grafie, jocurile de noroc fara licenta, productia si comertul privind copierea firmelor, casetelor, cartilor software fara a plati drepturi de autor, contrabanda, hotia, mita si santajul. „O parte din aces­te tipuri de productie se afla la frontiera productiei, potrivit conturilor nationale. Totusi, din motive practice si din lipsa acuta a datelor, acestea nu sunt incluse in estimarea conturilor nationale. O me­to­dologie generala care sa masoare activitatile ilegale nu este inca dispo­ni­bila, introducerea in conturi a acestor situatii fiind diferita de la o tara la alta”, spune INS.
Economia neobservata scapa statisticii
Evaluarile statistice ale economiei subterane nu contin numeroase infor­matii, care sunt cuprinse sub denumirea generica de economie neobservata din punct de vedere statistic, din cauza unor deficiente ale sistemului de evaluare. Din aceasta pot face parte activitatile de pro­ductie neinregistrate, care „indica faptul ca lip­sesc unitati institutionale din sursele de date statistice si admi­nis­tra­tive”. Aceasta situatie apare cand acti­vi­ta­tea executata de o unitate ins­titutionala este ilegala, unitatile de pro­duc­tie din sectorul informal pot lipsi cand nu li se cere sa se inregistreze legal sau la intreprinderile din sectorul formal une­le unitati pot lipsi ca urmare a actiunii deliberate de a se inregistra, pentru a evita diferitele impozite. Alte cauze ale absentei datelor o reprezinta subrapor­ta­rea, lipsa raspun­su­rilor si a infor­ma­tii­lor actualizate. Sectorul informal cu­prin­de, potrivit definitiei Organizatiei Internationale a Muncii, „unitatile de productie cu un nivel scazut de organi­za­re, capital mic sau fara delimitare intre capital si mu­n­ca si cu relatii de munca bazate mai degraba pe relatii de inrudire decat pe contracte formale“. In Romania, acest sec­tor include asociatiile familiale si lu­cratorii pe cont propriu a caror activitate este reglementata printr-o lege specifica. Sectorul formal cuprin­de unitati de productie care sunt re­cu­nos­cute ca entitati legale si regle­mentate. Estimarea muncii la negru este cea mai importanta parte a economiei neobservate, la fel ca si estimarea eva­ziu­nii fiscale, dar numai pentru TVA.
ANAF a facut peste 4.000 de sesizari penale pana in octombrie
Economia subterana are o alta definitie in acceptiunea finantistilor, insa si la ei lipsesc datele care sa arate clar cat reprezinta. Potrivit Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, este vorba de ansamblul activitatilor econo­mice desfasurate cu incalcarea normelor sociale si ale legilor economice, avand drept scop obtinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat. „Concret, eco­no­mia subterana este foarte dificil de de­finit, datorita faptului ca in permanenta apar practici variate, respectiv: frauda si evaziunea fiscala, munca clandestina, traficul de droguri, traficul de arme, coruptia, dar si o serie de activitati desfa­su­rate de persoane fizice, mici produ­ca­tori, care sunt aducatoare de venituri ne­inregistrate”, arata ANAF. Unul dintre domeniile cele mai sensibile este comer­tul ilegal cu tigari, fenomen impotriva ca­ruia ANAF s-a asociat cu marii ope­ra­tori de pe piata de tutun si a initiat o propunere de instituire a unui sistem de licentiere a operatorilor cu tutun, de la productie pana la comercializare. Dome­niile de risc maxim pentru economie sunt produsele accizabile, comertul si serviciile, achizitiile intracomunitare, pro­ductia si comertul produselor agrico­le, in special a cerealelor, produselor de morarit si panificatie, exploatarea si comercializarea masei lemnoase si comercializarea deseurilor reciclabile. In cateva domenii, evaziunea a depasit 50%, cum ar fi in morarit si panificatie sau la alcool.
ANAF a afirmat ca nu poate oferi date statistice, trimitandu-ne chiar la INS, insa ne-a pus la dispozitie indi­ca­torii ­de eficienta ai institutiei cu privire la actiunile de combatere a evaziunii si fraudei ficale. Evolutia cifrelor arata o cres­tere importanta a numarului de ca­zuri depistate de finantisti. Astfel, de la 1.720 de sesizari penale si 362 de mi­li­oane de lei prejudicii in 2004, la sfarsitul lunii octombrie s-a ajuns la 4.223 de sesi­zari penale si 1,993 miliarde de lei pre­ju­dicii, aproape cat pe intreg parcursul anului trecut.

Saptamana Financiara

12 luni de criza: România a pierdut tot ce câstigase în ultimii ani

Doar banii finantatorilor internationali mai reusesc acum sa tina în viata economia
Un an a fost „suficient” pentru ca toata cresterea economica raportata de tara noastra în 2008, de 7,1%, sa dispara, iar în urma sa ramâna un adevarat dezastru. În câteva luni somajul a sarit la 625.000 de persoane, datoriile populatiei la banci au depasit 7,2 miliarde de lei, peste 13.000 de firme au declarat falimentul, exportul românesc a pierdut 7,5 miliarde de euro, iar economia s-a prabusit cu 8 procente. Furtuna crizei ne-a adus si „un câstig” de 20 de miliarde de euro de la finantatorii internationali, bani care se adauga la datoria externa a României.
Criza economica a prins Ro­mânia nepregatita, iar efec­tele negative nu au în­tâ­r­ziat sa apara. Daca în septembrie 2008 autoritatile repetau în mod obsesiv ca recesiunea ne va ocoli, câteva luni mai târziu unda cu­­tre­murului financiar ce rascolea pie­tele internationale a lovit economia locala. În intervalul ianuarie-martie 2009 noul guvern nici nu se dez­me­ticise si înca nu stia amploa­rea seismului ce scutura deja componenta privata a economiei. Când a început sa se vorbeasca despre so­lutii anti-criza era deja prea târziu: mo­toarele de crestere din perioa­dele anteri­oa­re - constructiile si serviciile - îsi încetinisera brusc ritmul si provocau un efect de domino în toata economia.
Primul semnal: s-a oprit creditarea
„În perioada anterioara, desi pe plan international se petreceau anumite lucruri, a existat credinta ca noi nu suntem expusi direct acestui pericol. Erau invocate si argumente în favoarea acestei variante, si anu­me ca bancile din România nu aveau prea multe legaturi cu cele din afara, nu aveam fonduri de risc. Lucrurile s-au deteriorat însa, si tara noastra a fost vazuta ca una cu vulnerabilitate crescuta. Pietele internationale s-au evaporat si au afectat si România”, spune analistul economic Aurelian Dochia.
Primele semne ca mecanismele economiei nu mai functioneaza co­rect aparusera chiar din momentul în care institutiile bancare au pus frâna creditarii. În scurt timp, Ro­mânia s-a vazut obligata sa recunoas­ca adevarul si sa achite nota de plata pentru larghetea cu care bancherii pusesera la dispozitie resurse pentru consum: dinamismul economiei din anul anterior se datora, în mare parte, creditelor bancare angajate de populatie si firme.
Prin reducerea capacitatii de a aduce noi fonduri, dar si prin ten­din­ta de depreciere a monedei na­tio-nale, Guvernul a fost obligat sa caute un colac de salvare. A fost aleasa cea mai simpla solutie: acordul cu Fon­dul Monetar International (FMI).
Banii din imobiliare s-au evaporat
Prima lovitura a fost primita de sectorul rezidential, unde tavalugul scaderilor pare si acum de neoprit. Proiectele imobiliare au înghetat, dezvoltatorii luptându-se sa vânda ceea ce au construit.
Fondurile de investitii si companiile imobiliare au retras de pe piata româneasca în prima jumatate a anului circa 4 miliarde de euro, suma alocata dezvoltarii de proiecte. Efectul imediat a fost cel al mic­so­rarii preturilor. Dar refuzul bancilor de a mai da credite a pus în dificultate companiile din sectorul reziden­tial, care au ramas fara solutii salvatoare. Programul „Prima Casa” aplicat de stat a impus un nou trend în piata rezidentiala, obligând firmele sa-si regândeasca proiectele în asa fel încât costul unei case sa se apropie de pragul de 60.000 de euro. Rezul­ta­tul nu a fost pe masura asteptarilor: preturile locuintelor ieftine au saltat rapid spre aceasta cota, dar imobi­lele mai scumpe au încercat timid sa se alinieze la pragul convenit de au­to­ritati.
Nu doar zona imobiliarelor a fost afectata, întreg sectorul construc­­tii­lor fiind lovit de criza. Blocarea in­ves­titiilor în infrastructura si nepu­tin­ta de a accesa fonduri comuni­tare din cauza lipsei surselor de co­finan­tare au avut ca rezultat prabu­sirea acestui segment. Multi dintre cei care si-au ridicat afacerile pe segmentul constructiilor se orienteaza acum catre alte domenii. Si servi­cii­le s-au dus în jos pe toa­te palierele, comertul, hotelurile, re­staurantele, tran­sporturile, teleco­mu­nicatiile fi­ind afectate.
Lovitura impozitului minim
Decizia Guvernului de a introduce impozitul minim a fost lovitura de gratie data, în primul rând, în­treprinderilor mici si mijlocii. Eva­lua­rile Comisiei Nationale de Pro­g­no­za arata ca 26.000 de firme active au tras obloanele, concediind 56.000 de salariati, ceea ce a dus la o scadere a încasarilor bugetare cu peste 100 de milioane de lei. Declinul a conti­nuat în conditiile în care si compa­niile mari au realizat ca înregistrea­za vânzari tot mai mici si ca nu pot ob­tine finantari, fiind obligate sa ape­­leze la planuri severe de restructurare soldate cu disponibilizari ma­sive sau reduceri semnificative de sa­larii. Sub spectrul somajului, ro­mâ­nii au taiat cheltuielile. Veniturile acestora au început sa scada, consecinta cea mai vizibila fiind cres­te­rea datoriilor la banci pâna la 7,2 mi­liarde de lei.
Încep sa curga marile falimente
În doar câteva luni de la primele semne ale crizei economice a aparut si primul mare faliment din Româ­nia. Compania K Tech Ultra Pro, co­tata drept cel mai mare retailer IT&C din tara noastra, n-a mai putut face fata noilor conditii de piata. Firma care avea cândva afaceri de 70 de milioane de euro a intrat în faliment, lasĺnd în urma datorii evaluate la
28 de milioane de euro. Prabu­si­rea a fost rapida, în conditiile în care în noiembrie 2008 conducerea socie­ta­tii anunta extinderea retelei de ma­ga­zine, iar în iulie 2009 punea la­ca­tul pe toate cele 84 de unitati de vân­zare detinute. Tot în zona retai­l-ului au aparut urmatoarele victime: lan­tul de magazine SPAR, franciza de­tinuta de fratii Cuc din Arad, a in­trat în insolventa, la ora actuala pes­te 400 de creditori chinuindu-se sa-si recupereze datoriile; Leonardo, o al­ta companie cunoscuta, este în mo­mentul de fata în reorganizare juri­dica. Si brandul PIC, controlat de fratii Penescu, ce anunta la înce­pu­tul anului extinderea lantului în Ca­pitala si alte câteva orase, a avut ace­easi soarta.
Cererea a coborât în toate sec­toarele, exportatorii având cel mai mult de suferit. În primele noua luni, o treime din acestia au intrat în fa­li­ment. Confruntati cu efectele crizei, ei au avut de luptat si cu apa­ratul ineficient al statului, tradus prin în­târzierea rambursarilor de TVA, ac­ce­sul limitat la finantare si, nu în ul­ti­mul rând, neplata la timp a factu­rilor.
Chiar daca nu au fost anuntate, pâna acum, falimente rasunatoare si în industrie, cutremure au aparut în toate ramurile. Producatorul de armaturi industriale Ario Bistrita si cel de lactate Brailact Braila au intrat deja în insolventa. Casirom Turda, Hidrosib Sibiu, Celrom Drobeta Turnu Severin, StratusMob Blaj au cerut, de asemenea, protectie împo­triva creditorilor. Nici firmele internationale care au activitate pe piata locala nu au fost ocolite de greutati: compania Beyler, unul dintre cei mai mari producatori de usi metali­ce, a intrat în insolventa, Lasselsber­ger, cel mai important producator de placi ceramice din România, a în­chis unitatea de productie pe care o opera în Bucuresti, iar Lafarge a de­cis lichidarea firmei Conintex pe ca­re o controleaza.
Si în alte domenii criza a facut ravagii. Aproape jumatate din farmacii risca sa ajunga pâna la finele anului în incapacitate de plata a da­toriilor catre furnizori sau catre bu­get. Nume cunoscute pe aceasta pia-ta sunt deja în pragul insolventei.
Tragând linie, se poate spune ca 120.509 firme si-au suspendat activitatea de la începutul anului, în cres­te­re cu 1090,45% fata de perioada si­mi­lara a anului precedent.
Oamenii de afaceri sustin ca acesta este începutul, fiind convinsi ca în perioada urmatoare vor aparea falimente si mai mari. Chiar daca autoritatile sustin acum ca exista semne ale unei redresari economice timide, somajul va continua sa creas­ca si va influenta în mod direct sca­de­rea consumului.
Criza în cifre
- Datoriile românilor la banci au ajuns la 7,2 miliarde de lei
- Pierderile la export au depasit 7,5 miliarde de euro
- Numarul somerilor a sarit de 625.000
- Peste 13.000 de firme au dat faliment
- Pretul caselor s-a redus cu 30%
- Piata leasingului a coborât la un miliard de euro, în scadere cu 74% fata de anul trecut
- Sectorul constructiilor a înregistrat cea mai mare scadere din UE: 30%Criza în cifre
- Datoriile românilor la banci au ajuns la 7,2 miliarde de lei
- Pierderile la export au depasit 7,5 miliarde de euro
- Numarul somerilor a sarit de 625.000
- Peste 13.000 de firme au dat faliment
- Pretul caselor s-a redus cu 30%
- Piata leasingului a coborât la un miliard de euro, în scadere cu 74% fata de anul trecut
- Sectorul constructiilor a înregistrat cea mai mare scadere din UE: 30%
Efectele pozitive ale recesiunii economice
- Restructurarea profunda a firmelor
- Cresterea calitatii serviciilor si eficientizarea activitatii companiilor
- Posibilitatea achizitionarii unor specialisti la preturi reduse
- Scaderea preturilor în sectorul rezidential
- Reorientarea politicii de consum a populatiei
"Pe parcursul anului 2009 se remarca tendinta de diminuare a descresterii PIB, în acceptiunea trimestru fata de trimestrul anterior. Semnele revigorarii rezulta, însa nu suficient de pregnant, dar oricum identificabile ca tendinta, de asemenea din evolutia sectoriala, a productiei industriale, în crestere aproape în toate lunile anului 2009, cu exceptia lunii august, a evolutiei comenzilor noi din industrie, a productiei agricole vegetale, a serviciilor, precum si a altor activitati. Premisele ramân totusi incerte"
Prof. univ. dr. Vergil Voineagu, presedintele Institutului National de Statistica
"Tara noastra nu a excelat niciodata la capitolul rezolvarii problemelor economice, si acest lucru s-a vazut si în perioada de criza. Daca economia a primit criza din plin, sistemul bancar a reusit sa se descurce mult mai bine. Cel putin pâna acum nu avem nicio banca afectata la modul serios de recesiune"
Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Române a Bancilor
"Desi se vorbeste foarte putin despre ele, exista si efecte pozitive ale crizei economice. În primul rând, la nivelul firmelor s-a produs o restructurare în profunzime. Unele companii mai slabe si mai putin viabile au disparut, iar acum resursele se împart între societatile puternice. Orice criza întareste un organism. În trecut, multe companii românesti au avut tendinta de a lasa deoparte calitatea si eficienta, acum nu o mai pot face"
Aurelian Dochia, analist economic

Grile de salarizare bugetari

2 decembrie 2009

ANUNT IMPORTANT!

Tichete cadou
Aducem la cunostinta liderilor de Sindicat, ca tichetele cadou oferite de catre S.I.P.A.”Muntenia” , pentru membrii de sindicat, cu ocazia sarbatorilor de iarna , se vor distribui incepand cu data de 8 decembrie 2009 .
Pentru a primi tichetele cadou , liderul de sindicat al fiecarei unitati scolare va depune la secretariatul S.I.P.A.”Muntenia” , copie xerox dupa statul de plata al lunii septembrie 2009 , din care sa reiasa membrii cotizanti conform Legii nr.54/2003, art. 24 .

Presedinte

S.I.P.A.”MUNTENIA”

Prof. Voica D. Adrian

La multi ani ROMANIA !
La multi ani prieteni!
La multi ani români de pretutindeni !
Fie ca, 1 Decembrie sa va aduca multa sanatate, fericire si multa bucurie alaturi de cei dragi !
Cu stima si sinceritate,

Presedinte

S.I.P.A.”MUNTENIA”

Prof. Voica D. Adrian

PRESEDINTELE SI BIROUL OPERATIV AL S.I.P.A ”MUNTENIA” UREAZA TUTUROR ACELORA CARE POARTA NUMELE SFANTULUI APOSTOL ANDREI, MULTA SANATATE, FERICIRE SI IMPLINIREA DORINTELOR ALATURI DE CEI DRAGI!

LA MULTI ANI!